Despre bun simt

Mai zilele trecute, fiind la o conferinta si la o lansare de carte, nu spui care, ma intalnesc cu un coleg mediator. Dupa schimbul firesc de amabilitati, intram in discutie si imi spune ca se vorbeste in targ cum ca am fost vazut pe holul instantei uitandu-ma pe listele de sedinte, ca am stat de vorba cu oamenii pe holul instantei si mai mult de atat, stia ca am fost chiar in vizita la o persoana acasa, persoana care era parte intr-un litigiu. 

Si asta, dupa parerea unora, ar fi o dovada clara a lipsei bunului simt din partea mea. Desigur, colegul mediator, dorea din partea mea lamuriri daca sunt adevarate toate acestea.

I-am spus ca tot ceea ce mi-a relatat este foarte adevarat. Am facut acele lucruri doar pentru ca imi faceam treaba ca mediator. Probabil dupa standardele celor care ma urmareau si se ingrozeau de cata lipsa de bun simt dau dovada facand aceste lucruri. Daca a face informari si medieri este o dovada de lipsa de bun simt , probabil ca sunt dintre cei mai rai. Irecuperabil. Cred ca daca colegul iar intreba pe cei care au trecut prin mediere in biroul meu, s-ar putea sa afle cu totul altceva.

Daca ar fi ca succesul mediere sa se masoare doar in "bun simt", in mod sigur as fi pe ultimul loc. In schimb, dupa unele statistici si dupa masurile punitive luate de CdM in ultima hotarare , pot sa afirm fara sa gresesc ca in Romania marea majoritate a mediatorilor au o mare gramada sau tone de "bun simt". Si probabil vor avea si puncte.

Dar n-au medieri.

Desigur fiecare are dreptul sa-si stabileasca propriile reguli de a face mediere. Asa cum este stipulat in lege, si undeva scrie foarte clar, ca mediatorul are dreptul si chiar indatorirea sa faca toate demersurile pentru a informa si a stabili intentia reala a partilor dintr-un litigiu sau conflict, de a participa la mediere. Ma intreb daca aceia care ma judeca ca fiind lipsit de "bun simt", cum se achita de ceea ce am aratat mai sus. Cum afla de un litigiu, cum informeaza partile, cum fac demersurile pentru a afla intentia reala a partilor si cum ii aduc in mediere, daca ei stau in birouri inconjurati de foarte mult "bun simt" ?

As pune chiar intrebarea care situatie e mai lipsita de bun simt :

- atunci cand te duci , te informezi despre un conflict, vorbesti cu partile, ii inviti la informare, faci corect informarea, ii aduci in mediere chiar si dupa 2-3 intalniri si ii ajuti sa ajunga la o solutie care sa-i satisfaca si sa te plateasca multumiti de munca ta ?

- sau in situatia cand stai in birou si astepti sa vina unii sau altii sa te caute, cand stii ca afara sunt 4 milioane de conflicte in instante si alte cateva milioane care mocnesc sau urmeaza sa ajunga in instanta si tu sa nu faci nimic  pentru ca crezi ca ai bun simt ?

E o chestiune la care multi ar trebui sa reflecte si sa decida daca au bun simt sau ar fi mai indicat sa renunte la falsul "bun simt" si sa se apuce de treaba. Dar asta e o decizie personala si individuala. 

Poate ca ar trebui sa lasam mandria si orgoliul la o parte, fiindca astea n-au nimic de-a face cu bunul simt si sa ne uitam atent la aceia care au inteles rolul si pozitia mediatorului in societate si sa facem ceea ce ne-am angajat sa facem. Adica Mediere. 

Oamenii asteapta si au nevoie sa fie informati si sprijiniti... nu  de "bun simt" au ei nevoie, Numai ca se pare ca doar de asta au parte de la majoritatea dintre noi. De fapt bunul simt inseamna sa fii activ si sa vii in intampinarea problemelor lor, sa-i informezi si sa mediezi litigiile dintre ei. Chiar daca li se pare ciudat unora, oamenii inteleg si  aleg sa vina in mediere. 

Nu vreau sa calific pe nimeni ca fiind lipsit de bun simt, si ma refer la cei care stau si asteapta. Dar ii rog sa se uite in oglinda, sa se priveasca bine, sa se intrebe cate mediere au facut in ultima saptamana, luna sau an si daca raspunsul e niciuna sau foarte putine, in timp ce pe holurile instantelor de multe ori e ca in gara, atunci sa se intrebe cine e cu adevarat lipsit de bun simt. 

Sau ar trebui sa se intrebe: Oare mi se potriveste aceasta profesie ?
Cred ca e mult mai importanta intrebarea asta...

Viorel Danciu - mediator